O nouă comoară de folclor de la Angelica Flutur

Casian Balabasciuc

 

Angelica Flutur, reprezentantă de frunte a muzicii populare bucovinene a revenit cu nou videoclip care, în numai cîteva zile de la lansare, a strâns pe YouTube peste 10.000 de vizualizări. Piesa scrisă de Casian Balabasciuc și compusă chiar de Angelica este închinată huțulilor, trăitorii de veacuri ai minunatelor plaiuri din zona muntelui Ciumârna.

„Pe obcini, în Bucovina” face parte din următorul material discografic pe car Angelica Flutur îl va lansa în curând. Pentru iubitorii tradițiilor și obiceiurilor românești, videoclipul tinerei soliste, mai are ceva deosebit: ea poartă un costum popular vechi de circa 180 de ani, probabil cel mai bătrân costum din zonă, pe care artista îl îmbracă doar la ocazii.

Regia aparține lui Oleg Butnaru, un talentat regizor de peste Prut. În videoclip mai apar Silviu Darie Flocea din Rădăuți și Trandafir Mihalescu, din Marginea, personaje pitorești, care au mai filmat și în alte videoclipuri sau documentare despre viața locuitorilor din Nordul Bucovinei.

Pentru a vă umple sufletul de bucurie și de sentimentul întoarcerii la izvoarele tradiției, urmăriți acest videoclip. Merită!

Răzvan Mateescu

categories Cele mai frumoase melodii populare romanesti, Evenimentele Artizanescului | comments Comments (0)

Chimenul, prietenul stomacului tău

În afară de flori, pomi fructiferi și legume, grădina bunicii din partea tatălui era plină de plante medicinale. Pe unele le cunoșteam de la ea, mi le descria în parte pe fiecare (Dănuță, uite, asta e păntru când te doare burta, asta e păntru nervi, păntru piele, păntru bătături…).

Cel mai des era chimenul, care pe mine mă enerva la culme cu mirosul și semințele lui. Nu-l sufeream. Menta era acceptabilă, parfumată, verde…Sunătoarea la fel. Ăsta nu. O buruiană ca oricare alta. Cum putea să mă ajute?


„Nu-i ca oricare alta, tu prostană!”, zicea mamaia. Îi plantă de leac, buna ne dădea când eram prunci. Ceaiu` din semințe e bun la stomac, ți-o dat mumă-ta când erai mică, te calmează, ia durerea și balonarea…Îi bun și la mâncare, pui în supă. Învață, și nu te râde la mine ca broasca la inundații!

Când nu mă vedea bunica, trăgeam palme plantelor, iar semințele zburau aiurea, peste tot. Asta mă distra mai tare decât spargerea borcanelor de casa doamnei Cotelia sau joaca la cișmea, până nămoleam toată curtea.

Într-o zi, însă m-a lovit necazul. Nu știu ce-am mâncat, cum am făcut, probabil niște combinații de-ale mele gen mere cu apă, porum fiert, înghețată cu dulceață de pepene roșu și nuci, amestecate toate și reci ca gheața. Abdomenul mi s-a umflat ca un cimpoi, stătea să crape.

„Au, auuuuu, burta meaaa!”, bâzâiam și alergam prin curte, agitată, când la W.C. când în pat. M-au apucat niște dureri feroce, mă zvârcoleam. Mama era la serviciu, tata la fel. Cine să mă mângâie?

Mamaia s-a dus în grădină, a rupt niște mentă verde, a luat și semințe de chimen și a pus de-un ceai. „Nuuu, nu vreau chimen! E o porcărie, nu-mi place!!” urlam ca zăluda.

„Nu-ți place? Atunci înseamnă că poți să rabzi mai departe!”, a zis.

Nu puteam Așa că, m-am apropiat de cană. Am băut tot, fără zahăr. Ea nu m-a mângâiat. Nici nu m-a atins, n-o făcea niciodată, avea ea o teorie, cică pe copii să nu-i țuci decât când dorm. Ete scârț!

Dar durerea, balonarea și incredibila diaree mi-au trecut la scurt timp, să zic, o oră? Cam așa…Lacrimile mi s-au uscat, burtica s-a liniștit. „Babă acră și urâtă, știu că nu mă iubești! Lasă că te spun eu lu` mama!, i-am zis eu în gând și m-am tolănit pe o băncuță de sub salcâm.

M-a furat somnul. Nu știu cât am stat așa, dar am visat că mamaia a venit la mine încet, s-a aplecat deasupra mea, mi-a pus mâna pe burtă, apoi pe frunte și…m-a pupat ușor pe obraz. Salcâmul ofta și el deasupra noastră, iar seara se simțea de la o poștă, venind…

Să recapitulăm: de la chimen se folosesc semințele, iar principalele ingrediente active sunt uleiurile volatile, cel mai important fiind carvonul. Acesta acționează asupra tractului gastrointestinal, stimulează producerea sucului gastric și relaxează intestinele. Oprește proliferarea bacteriilor nocive. Ceaiul de chimen băut înainte de masă ajută la digestie, împiedică balonarea și flatulența.

Asezonarea mâncărurilor grase cu chimen stimulează producerea fluidelor digestive, făcând alimentele mai ușor de digerat. Aplicarea săculeților cu chimen (încălzit) s-a dovedit eficientă în tratarea colicilor la bebeluși. Totodată, chimenul stimulează lactația și este recomandat femeilor care alăptează. Dacă aveți probleme cu mirosul urât al gurii, mestecați semințe de chimen.

Atenție mare! Nu culegeți semințele, dacă nu sunteți siguri că le cunoașteți! Pote fi confundate cu semințele altor plante care sunt toxice. Așa că, mai bine cumpărați-l de la farmacie sau de la supermarket.

Dana Fodor Mateescu

categories Bucataria Artizanescu, Reportaje | comments Comments (0)

Povești din Bucureștiul de altădată: maica-mare

 

Mileu lucrat de maica-mare Steliana. 100 de ani.

 

Ferestrele erau larg deschise. De afară venea, ca un hoț, aerul curat, care trăgea după el un miros de iasomie și de brad ars. Cineva dăduse foc unor crengi. Era pe la sfârșitul lui mai, când Bucureștiul înnebunea de dor, s-ar fi smuls cu totul din rădăcini, ar fi fugit și s-ar fi iubit pe câmp cu te miri ce localitate proaspătă din apropiere. Dar Bucureștiul rămânea pe loc și doar zbuciumul lui se transmitea oamenilor care trăiau și visau în el.

www.artizanescu.ro

La moșia de la Urlați.

Începutul secolului 20. Maica-mare, Steliana, stătea pe terasa vilei din apropierea Herăstrăului și pigulea la un mileu, atentă să nu piardă firul sau…numărătoarea. Pince-nez-ul abia se ținea de nasul ei coroiat și extrem de fin. Lucra de vreo câteva luni la un tișlaifăr epatant pe care voia să i-l dea cadou de nuntă Ceciliei, una dintre fiicele ei. De undeva se auzea cântând la patefon Cristian Vasile: „Când apari seniorita, în parc pe-nserat/ Curg în juru-ți petale de crin…” Se trezi oftând, nici ea nu știa de ce.

Femeia lua pe iglița subțire câte un fir de ațică, îl învârtea ușurel în sus, vâra apoi pe un ochi, trăgea și gata. Piciorușul creștea! Iar, număra: unu, doi, trei. Stop! Dacă greșea, deșira tot și o lua de la capăt. Fiecare ochișor, buclă, cotitură, fiecare împunsătură, aducea în față și un gând. De fapt, amintirile bătrânei doamne se împleteau odată cu dantelăria care ieșea din munca degetelor ei.

Era singură în casa cea mare de la marginea Bucureștiului, copiii plecaseră cu treburi și ea lucra și lucra. În același timp i se mișcau și buzele seci, de parcă ar fi croșetat cu limba și ar fi tras ațele prin dinți. Vorbea cu tablourile de pe pereți, cu șemineul și cu oglinzile făcute de viitorul ei ginere, mare patron de magazin în centrul capitalei. N-o auzea nimeni, servitorii erau la piața mare, bucătăria închisă (n-avea voie nimeni să intre acolo între mese!).

Maica mare, col. Teodor Șerbănescu și soția lui, Cristina.

Aaa, dar ce copii avea Mam` mare! Să te tot mândrești cu ei! Șase la număr: Ionel, Tudorel, Cici, Jenica, Maria, căreia cu toții îi ziceau „Mica” și Tanți. Biata de ea murise de copilă. A mâncat-o TBC-ul. „Ce copil frumos fusese, Tanți!”, suspina bătrâna în timp ce mai făcea un ochi de dantelă. „Domnilor, avea un chip de angel. Pictură de Botticelli! Da! Da! Păi nu ți-am spus că a fost modelul lui Cornelui Baba? A venit la noi la moșie, la Urlați, aveam acolo un conac mare, pământuri, da` ce n-aveam! Și a văzut-o pe Tanți cântând la vioară. A dus mâna la inimă: Ah! ce splendoare! Vreau s-o pictez! Ei, la început n-am fost de acord, fata mea nu e din ALEA, dar artistul m-a convins în cele din urmă. Pe unde-o fi tabloul ăla?” O lacrimă o gâdilă pe obrazul zbârcit. Pică pe rețelele întortocheate ale mileului. E pentru Tănțica. Și maica-mare coase o floare roz-pal, din mătăsică, în amintirea ei.

 Continuare… »

categories Oameni, Reportaje | comments Comments (0)

Compot de vară, „adunare generală”

 

Dacă e vară, înseamă că putem să bem și puțin compot preparat acasă. Cum? E simplu ca adunarea cu cifre mici.

Chemați la voi vreo patru mere, din alea mari, cărnoase, tocmai bune de mângâiat, un kilogram de caise, coapte, dacă se poate românești, culese de mână de bărbat, (1.80, ochi albaștri, artist, nițel cam amorezat și un strop diliu!) și zece prunițe (fără bubițe).

Se zice că (virgulă!) caisele trebuie culese numai de o mână de bărbat îndrăgostit, pentru că-și lasă în palmele lui o aromă nemaipomenită. Ce vreți? O caisă, două caise, sunt femei… cât să reziste și ele?!

Hai să le curățăm împreună sub un jet de apă rece! Nu uitați să scoateți sâmburii! Gata? Ați terminat? Aruncați-le într-o oală, la fiert. Dacă vreți, puneți și niște zahăr. Numai dacă vreți.

Radeți puțină coajă de lămâie deasupra. După ce sunt gata (începe să miroasă puternic în bucătărie), opriți aragazul și lăsați-le la răcit. Dacă vreți, puteți să scoateți fructele și să le haliți separat. Unii le aruncă. Eu nu.

Zeama puneți-o în sticle și, țuși cu ele la răcoare! O oră, nu mai mult.

Seara, pe terasă, pe balcon sau în curte, nimic nu e mai plăcut! Un pahar cu compot (și gheață) alături de cei dragi și prieteni. Să aveți spor și poftă!

Frunză dulce compoțel,

Toacă mărul mărunțel,

Pune iute și o prună

-să aibă formă de Lună,-

Arunca și o caisă,

Nu uita ușa deschisă!

Pune zahăr, dacă vrei

Și cu mine hai să-l bei!

Muchinuța

 

categories Bucataria Artizanescu | comments Comments (0)

Idei pentru aranjarea mesei tradiționale românești

Sâmbătă ai 12 musafiri importanți și vrei neapărat să-i impresionezi, dar să se și simtă bine alături de tine. Poate fi o aniversare, un botez, tăiare de moț, etc.

Azi e joi! Intri în panică. Cum aranjezi masa? Ce pui pe ea? Farfurii colorate de la IKEA? E o idee interesantă. Dar, vezi că vin și musafiri din străinătate, nemți, englezi și un israelian, cu toții mari admiratori ai artei populare tradiționale românești. Ce faci?

Îți dau eu un sfat: dacă-ți place o masă mai veselă, fă rost de ceramică de Corund, albastră sau roșie. Dacă vrei ceva mai sobru și mai delicat, caută ceramica de Horezu, cu smalț ecologic.

Dacă te hotărăști la cea din urmă, ai nevoie de 12 farfurii întinse, mari (26 cm. diametrul), 12 farfurii mai mici, tot întinse (21 cm.)  12 castroane pentru supă sau ciorbă, 12 căni de vin, 12 ceșcuțe (sau ciofâcuri) pentru țuică, două căni mari pentru vin, două ulcioare pentru rachiu sau țuică, 12 căni cu farfuriuțe sub ele, pentru cafea. Pune toate aceste minunății pe o față de masă populară sau pe mai multe ștergare cusute frumos. O să-i dai pe spate pe toți, cât sunt ei de pretențioși.

Dacă te hotărăști la ceramica de Corund, alege la fel: 12 platouri, farfurii întinse (28-30 cm.), 12 farfurii puțin adânci, căni pentru vin sau apă, cești pentru țuică, două ulcioare, căni pentru cafea, cu farfuriuțe.

Ai aranjat masa, dar n-ai ce pune în străchini? Nu dispera! Dă o fugă prin magazinele de specialitate și cumpără mâncăruri tradiționale: cârnați, salamuri crud-uscate, tip Babic, Ghiudem, slană afumată, zacuscă de vinete, brânză, cașcaval, murături, carne de porc sau de pui (pentru un grătar), ciuperci (pentru garnitură), ceapă verde și usturoi (cine suportă). Știu că poftiți, credeți-mă că fac la fel în clipa în care scriu. Și mi-e o foame, de văd verde!

www.artizanescu.ro

Ca desert, opriți-vă la prăjituri de casă (negrese, pandișpan cu fructe, poale-n brâu, etc.), și cafea. Băuturi? Gârlă peste tot! Bere, vin, țuici și rachiuri, siropuri naturale sau sucuri din fructe (home-made).

Ei, după toate aste, să-mi spui cum ți s-au simțit oaspeții! Spor la treabă și mult succes!

Artizaneasca

categories Bucataria Artizanescu, Evenimentele Artizanescului | comments Comments (0)