Târgoviște, orașul în care te întâlnești cu istoria pe stradă

Orașul Târgoviște, capitală a Țării pe vremea lui Mircea cel Bătrân, păstrează încă și azi urme ale trecutului și ale istoriei. Palatul Poştei (Poşta veche), Biserica Mitropoliei, grădina publică, de o frumuseţe deosebită, statuile şi şcolile, toate acestea dau un farmec aparte străzilor, un parfum de epocă pe care turistul îl poate simţi oricând.

Turnul Chindiei „ceasul” cu glas omenesc

Localitatea nu trebuie ratată de turiștii îndrăgostiți de artă și istorie, care vor să vadă locuri minunate și să cunoască mai bine trecutul acestei așezări. Târgoviștea s-a născut şi a înflorit pe malul râului Ialomiţa, la limita dintre deal şi cea de câmpie, acolo unde locuitorii fiecăreia dintre aceste zone veneau să-şi schimbe produsele. Cezar Bolliac spunea că numele orașului Târgovişte vine de la „târg”. Locul era protejat de păduri, ape curgătoare şi mlaştini, departe de graniţa Imperiului turcesc. Toate acestea au contribuit din plin la alegerea lui pentru stabilirea unei noi reşedinţe domneşti.

Simbolul oraşului este Turnul Chindiei ce impresionează prin unicitatea şi modalitatea originală a construcţiei şi care, pe vremea lui Vlad Ţepeş, a servit ca important element în apărarea Curţii Domneşti. El a funcţionat şi ca închisoare. Turnul, înalt de 27 de metri şi cu un diametru de nouă, avea rol de donjon al Curţii Domneşti și a fost construit în a doua jumătate a secolului XV. Cercetările din ultimii ani au dovedit că Turnul Chindiei a fost zidit peste pridvorul paraclisului din vremea lui Mircea cel Bătrân. Acesta servea ca punct de observaţie şi de pază asupra curţii şi împrejurimilor ei. Din vârful lui, cineva striga din răsputeri și anunța orele, iar la asfințitul soarelui, adică la chindie, dădea semnale pentru întreruperea circulaţiei în timpul nopţii. De aici provine și numele: Turnul Chindiei.

Aici au fost tipărite primele ziare Curierul Românesc și Albina Românească

Între muzeele oraşului, la loc de cinste se află Complexul Naţional Muzeal „Curtea Domnească” edificat între secolele XIV – XVIII, locul de unde domnii, care au rezistat aici, au condus Ţara Românească. La doi paşi de muzeu, Biserica Domnească, ctitorită în vremea lui Petru Cercel, se ridică mândră spre cer. De mare importanţă sunt Muzeul Naţional al Poliţiei Române, Casele-atelier Gheorghe Petraşcu și Vasile Blendea, Muzeul de artă, biserica Albă. Cei ce îndrăgesc literatura pot vizita Muzeul Tiparului şi al Cărţii Româneşti vechi sau Muzeul Scriitorilor Târgovişteni. Inaugurat pe 11 mai 1967 într-o clădire construită în a doua jumătate a secolului al XIX-lea în stil neoromânesc, după planurile arh. Ion Mincu, Muzeul tiparului adăposteşte mărturii ale civilizaţiei poporului român, dovezi ale trudei meşterilor tipografi: Macarie, Oprea Logofătul, Coresi, Antim Ivireanul, etc. Tot aici au fost tipărite manuale şcolare, cărţi de legi şi primele ziare: Curierul Românesc, Albina Românească, Gazeta de Transilvania, meritul în apariţia acestora din urmă revenind scriitorilor I.H. Rădulescu, Gheorghe Asachi şi Gheorghe Bariţiu.

Vizitați Biserica Stelea!

Muzeul Scriitorilor Târgovişteni a fost inaugurat la 30 decembrie 1968 şi este amplasat în casa scriitorului I. Al. Brătescu Voineşti, locuinţă construită între anii 1897-1898. Este structurat pe mai multe secţiuni. Acest lăcaş al culturii ne introduce în atmosfera Evului Mediu cînd oraşul era primul centru cultural al ţării. Descoperim aici „Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie” şi poemul scris în limba greacă de Stavrinos: „Vitejiile prea piosului şi prea viteazului Mihai Voievod”. O a doua secţiune a muzeului îl prezintă pe Ienăchiţă Văcărescu „părintele gramaticii româneşti” cum îl numea Heliade Rădulescu. La Muzeul scriitorilor târgovişteni mai sunt expuse ediţii princeps, corespondenţă, mobilier de epocă, obiecte cu caracter memorial, artă plastică, fotografii. Complexul Monumental Stelea reprezintă un ansamblu format dintr-un număr mare de monumente: biserica mănăstirii Stelea, construită de Vasile Lupu în anul 1645, chiliile mănăstirești ridicate în secolul al XVI-lea, zidurile de incintă, casa egumenească (1645), turnul-clopotniță și biserica lui Stelea spătarul. Grație caracteristicilor arhitecturale deosebite, cu elemente constructive noi, de factură moldovenească, care o deosebesc de toate celelalte monumente din Târgoviște, acest ansamblu este un reper turistic important nu numai pentru români, constituind, în același timp, o bază bună de date pentru cei interesați de istoria medievală a țării.Casa Nifon (stăreția), aflată în incinta complexului, este formată din beciuri spațioase, sprijnite în mijloc de un stâlp median central, unde se află o sală cu patru camere la care se ajunge pe o scară exterioară. Domnitorul Vasile Lupu este acela care a reluat lucrările anterioare, realizate la sfârșitul secolului al XVI-lea. (Răzvan MATEESCU /Foto: R.M., text apărut în ziarul Puterea)

Comments

comments