Măștile din Vrancea aduc liniștea în casă

Chipărușul este un dans funerar unic în Europa, după unii etnologi, un ritual de înmormântare specific zonei Vrancea. Acesta era practicat la nivelul comunității încă din perioada precreștină și consta în realizarea unui dans în fața casei celui mort. Doisprezece bărbați cu fețele acoperite de măști tradiționale din blană de oaie argăsită, așezați unul în spatele celuilalt și legați cu „lanțul vieții”, dansau în jurul unui foc. Din când în când săreau peste acesta, ca simbol al purificării sufletului celui decedat.

Măștile mai sunt folosite și azi la țară, în pensiuni turistice, pentru alungarea spiritelor rele, sperierea bolilor și a blestemelor. Gonesc gândurile negre trimise de dușmani. Ele trebuie puse la intrare, pe perete.

Măștile confecționate la Nereju-Vrancea reprezintă personaje din mitologia populară. Ele sunt purtate cu ocazia unor evenimente speciale din viața satului: la nuntă, la înmormântare, în ritualuri ale fertilității sau înainte de vânătoare.

Pe vremuri, când murea cineva din localitate, câţiva tineri îşi puneau pe faţă măşti înfiorătoare din lemn. Arătau ca nişte moşi şi babe.

Conform cercetătorilor, Vrancea este singura zonă din ţară unde se mai păstrează obiceiul priveghiului cu măşti.

La căpătâiul mortului se făceau și glume, ca să nu mai sufere rudele. Flăcăii își dădeau pe obraz cu funingine sau cu făină, îşi puneau căciuli şi se îmbrăcau în zdrenţe. Încercau să-i înveselească pe cei care boceau. Spuneau tot felul de snoave, apoi legau mâna mortului cu o aţă, și o mișcau. Nu se știe dacă și reușeau să alunge tristețea înmormântării, dar ei măcar încercau.

Dana Fodor Mateescu

Comments

comments