Muzeul tractoarelor de epoca

Pentru cei care vor să afle cum făceau strămoşii noştri agricultură, la Slobozia există singurul muzeu al agriculturii din ţară şi unul dintre puţinele de acest gen din lume. Pe o suprafaţă de 3866 metri pătraţi sînt expuse peste  9000 de piese, unelte, maşini agricole, instalaţii de arheologie industrială, mijloace de transport rurale, obiecte de uz caznic şi gospodăresc, maşini de cusut, războaie de ţesut, mobilier, ceramică, textile, etc. Una dintre cele mai vechi piese este o trăsură din 1702 care ar fi aparţinut ulterior istoricului Nicolae Iorga.

„Atingeţi obiectele! Urcaţi-vă în căruţe şi pe tractoare!”

La Muzeul Naţional al Agriculturii poposesc în fiecare an mii de vizitatori atraşi de colecţia primelor tractoare care au arat pămîntul în România secolul trecut. Toate sînt în perfectă stare de funcţionare, fiind reparate de specialişti într-un atelier de restaurare aflat chiar în incinta muzeului.

Expoziţia debutează cu o incintă care sugerează satul cu preocupările sale. (unelte, fotografii de familie, costume populare, opinci vechi). Aici există chiar şi batoze pentru treierat, puse în funcţiune de locomobile (maşini cu aburi). Batoza Hofherr Schrantz a fost „vedetă” într-o scenă din filmul „Moromeţii”. Vizitatorii au voie să atingă exponatele şi să se suie la volanul tractoarelor, în trăsuri, sănii sau căruţe. „Atingeţi obiectele! Urcaţi-vă în căruţe şi pe tractoare! Se anunţă la intrarea în muzeu. Periodic obiectele restaurate sînt folosite în cadrul unor demonstraţii speciale în curtea muzeului şi pe bulevardele oraşului.

Condamnat de comunişti pentru că a adus soia în România

Colecţiei i se adaugă un bogat material documentar format din zeci de fotografii, înregistrări audio şi video realizate pe teren, hărţi, ilustrate poştale, etc. Sînt prezente, de asemenea, standuri speciale, dedicate unor mari personalităţi care au activat în domeniul agriculturii în perioada interbelică şi care, ulterior au fost închise de comunişti în puşcării. Este cazul lui Aurelian P.Pană, fost ministru al Agriculturii şi Domeniilor între 1942-43, condamnat la 10 ani de închisoare. I s-a confiscat averea acuzat fiind de „introducerea şi încurajarea cultivării unei plante necunoscute şi inutile ţării noastre: soia”. Aurelian Pană a murit în puşcăria Gherla la 4 mai 1951. Ultima sa dorinţă a fost să fie incinerat, iar cenuşa să fie amestecată în pămîntul Bărăganului şi pe acel loc să se semene grîu. După ani de zile, Nicolae Ceauşescu dădea ordin să se planteze sute de hectare cu soia şi ne băga pe gît salamul făcut din aceeaşi plantă…”inutilă”.

Bebeluşii din pîine

Muzeul Agriculturii din Slobozia a primit de la data înfiinţării, 25 martie 1996, numeroase medalii şi trofee. Din patrimoniul muzeal mai face parte şi biserica de lemn „Poiana” atestată documentar din 1737. Ea a fost adusă din comuna Poiana de Sus la iniţiativa directorului Ciucă în toamna anului 2000 şi este înscrisă pe lista monumentelor istorice. Tuturor acestora li se adaugă programele „Casa pîinii”, „Noi-Voi”, expoziţii de pictură, proieţii de diapozitive despre obiceiurile pămîntului, etc. La etajul muzeului sînt expuse mostre de pîine şi colăcei de pe tot cuprinsul ţării şi din Basarabia. Însă ceea ce atrage în mod deosebit privirile este un colţişor unde vreo şase bebeluşi făcuţi din…pîine dorm într-un coşuleţ împletit. Ei au fost frămîntaţi de o mamă nefericită din comuna Gheorghe Doja căreia i-au murit toţi copii de mici. În fiecare sîmbătă a morţilor femeia dă de pomană cîte un bebeluş din pîine, să fie de sufletul pruncilor ei.

La început, Dumnezeu a luat plugul de coarne

Muzeul are un teren aferent de 8420 metri pătraţi ce cuprinde un număr de 35 de specii dendrologice care completează fericit un complex cultural de asemenea anvergură. Pentru eforturile sale deosebite de a reuni aceste exponate şi documente într-un muzeu unicat, directorul Răzvan Ciucă a fost decorat anul acesta cu „Meritul Cultural” în gradul de ofiţer. El a mai primit 10 diplome de excelenţă, 6 de merit, premii, trofee şi titluri onorifice. O piesă rară cu care directorul muzeului se mîndreşte este chiar scaunul pe care stă la birou. Acesta a fost primit de la Ştefan Voitec şi a aparţinut, înainte lui Vasile Goldiş. Celebrul scaun, împreună cu un birou sculptat şi o bibliotecă, care are cristale de murano, vor fi donate muzeului. „Ţăranul român înseamă un plug şi un colind, ne spune Răzvan Ciucă. Dacă vor dispărea toate piramidele din lume, tot va rămîne un plug pe undeva, cu care ţăranul va ara pămîntul. Eu cred că Dumnezeu, cînd a făcut lumea, a luat un plug de coarne şi aşa a început totul.”(Editura MATEESCU)

Comments

comments