Când vine toamna, închid ochii și îmi amintesc, mereu, cum făcea bunica dulceața de gutui. Diminețile erau o nebunie! Soarele nu mai ardea așa de tare, cerul senin era plin de norișori pufoși, iar din bucătărie venea o aromă amețitoare de dulceață. Pe aragaz fierbea un ceaun plin cu gutui aurii, și aroma lor mă înnebunea. Abia așteptam să mănânc, să simt carnea fructului (bunica nu le dădea prin răzătoare!) și gustul minunat. Niciodată nu mâncam pe pâine, ci direct din borcan. 

Rețeta Bențoaiei: 500 ml. apă, 6 gutui mari și coapte, 1 kg de zahăr, 5 pliculețe de zahăr vanilat, o lingură rasă de scorțișoară (sau batoane, vreo două), o lămâie și opt nuci. Fierbeți apa cu zahărul până se leagă un sirop. Puneți gutuile rase sau tăiate bucățele (peste ele turnati zeama de la o lămâie) și lăsați-le la înmuiat nițel. 20 de minute e bine? Atunci 30! 🙂 Dup-aia, aruncați-le într-un ceaun sau o tigaie tip wok. Din când în când amestecați și verificați dacă s-a închegat compoziția, picurând pe o farfurie uscată câteva lacrimi de zeamă. Nu trebuie să curgă, să se împrăștie. Nu uitați să puneți nucile și lămâile tăiate! Eu am adăugat și Lime. La sfârșit, introduceți dulceața în borcane sterilizate și pac!, puneți capacele. Eu le întorc cu fundul în sus, c-așa am văzut la Bențoaia, dar cred că făcea asta ca să nu prindă aer dulceața. Să le lăsați așa, până se răcesc. Și gata! Poftă mare!

P.S. Mai uitați-vă și la alte rețete de pe net, că or mai fi. 😉

DFM Foto, preluare net.

.

Bucataria Artizanescu | Comentarii (0)

Există oameni, în zilele noastre ultra moderne, care iubesc obiectele populare, tradiționale, lucrate manual, cu migală și dragoste. Și chiar dacă s-au mutat la bloc, au adus acolo o fărâmă din România pură, de la țară. 

Știu, nici provincia nu mai e cum era odată, dar ceva din sufletul acestui popor greu încercat, tot s-a păstrat în anumite zone. Și iarbă mai există, și lemn mai există, și meșteri mai există!

Iulia a cumpărat de la noi, de la Artizanescu.ro, câteva obiecte lucrate manual, de care se bucură în fiecare zi. Îi dau o stare de acasă și de bine. Ne-a trimis câteva poze cu apartamentul ei, ca să vedem cum și-a aranjat bucățica de colț românesc. Cu dragoste, poftă de viață și lumină.

Artizanescu.ro

Evenimentele Artizanescului | Comentarii (0)

În cei 15 ani de când Artizanescu.ro și-a deschis porțile pentru a aduce în casele dvs. o bucățică de Românie autentică, mulți dintre clienții noștri ne-au devenit prieteni împărtășind cu noi aceeași pasiune pentru tradițiile populare. Din toate colțurile țării, de multe ori și de peste mări și țări, din Canada, America și până în Coreea de Sud sau Japonia, primim vești și fotografii cu obiectele provenite din magazinul nostru, aranjate cu gust și pricepere de noii proprietari.

Astfel, o părticică din sufletul creatorilor de frumos de le noi, meșteri populari, artizani, călătorește la frații români din străinătate, fie ca e vorba de ceramică de Horezu, de Corund, obiecte din lemn pictate, prosoape, ștergare populare, icoane pe sticlă, mici suveniruri artizanale.

Am primit de la noii noștri prieteni câteva fotografii și idei de amenajări interioare în stil rustic și ne bucurăm să vi le arătăm și dvs.

Într-o lume care tinde spre modernitate și lucruri efemere stăpânite de internet și calculatoare, există destui oameni care își doresc să-și facă, în propria locuință, un mic colțișor românesc, ca un altar ce găzduiește comori de suflet și din care parcă răzbate vocea străbunilor.

Artizanescu.ro

Oameni | Comentarii (0)

Bunicile noastre de la țară nu prea luau medicamente, dar se „dregeau” cât și cum puteau cu plantele medicinale. Iată, mai jos, câteva idei esențiale despre măceș și binefacerile lui.

Măceșul este cunoscut încă din vechime ca o plantă medicinală. Crește în regiunile de câmpie și de deal, formând tufe, acoperite cu flori roz sau albe. Toamna se împodobește cu fructe de culoare roșie. Este cunoscut sub numele de trandafiri-sălbatic, rug, cacadâr, rujă.

Fructele sale sunt foarte apreciate pentru conținutul lor în vitamina C și a cantităților mai mici din vitaminele A, B1, B2, P, K, acid nicotinic (vitamină antipelagroasă).

Pe lângă vitamine, măceșele mai conțin zaharuri, acid citric și malic, pectine, tanin, etc. În terapeutică se folosesc ca tonic vitaminizant, cu proprietatea de a întări organismul.  La convalescenți sunt recomandate sub formă de ceai, sirop, marmeladă și vin.

Datorită vitaminei P, preparatele din măceșe mențin fragilitatea vaselor capilare, normalizând circulația sângelui.

Măceșele au însușirea de a mări secreția biliară, fiind adesea indicate în afecțiunile ficatului. Unii autori recomandă fructele de măceșe în stările de inflamație intestinală, iar după alții, ele ar combate pietrele de la rinichi și vezică. Ceaiul de măceșe este diuretic, mărind cantitatea de urină în 24 de ore. Această însușire este atribuită în special semințelor. Neproducând nicio iritație, este recomandat în bolile căilor urinare și de rinichi, pentru o cură mai îndelungată.

Ceaiul se prepară din două linguri de fructe zdrobite care se fierb 10 minte într-o jumătate de litru de apă. Fructele se introduc în momentul în care apa începe să clocotească. Astfel se păstrează vitamina C. După răcire, ceaiul se strecoară și se îndulcește după gust, cu miere sau zahăr. Mai bun este neîndulcit. Se bea călduț sau rece, în cursul unei zile.

Fructele de măceș, din care s-au eliminat sâmburii și perii, amestecate cu miere de albine, sunt recomandate pentru eliminarea virmilor intestinali. Fructele de măceș intră în compoziția ceaiurilor aromate, hepatice și tonice aperitive.

Sursa: Plantele medicinale în apărarea sănătății- autor farmacist Corneliu Constantinescu / Foto Artizanescu.ro

Natură | Comentarii (0)