Întotdeauna m-am întrebat, privind picturile de pe zidurile bisericilor: oare cine a fost primul om care desenat chipurile sfinților? Cum a potrivit el culorile din pensulă, liniile, ochii și privirea apostolilor? Trebuie să-i fi și cunoscut la chip pe unii dintre ei, să le fi vorbit, să le fi ascultat poveștile…

A convertit mulți evrei la credinţa creştină 

Sfântul Apostol Luca, a cărui pomenire creștinii ortodocși o sărbătoresc pe 18 octombrie, este considerat fondatorul iconografiei creștine. Sfântul Evanghelist Luca s-a născut în cetatea siriană Antiohia. Părinţii lui nu erau evrei. Totuși, Luca avea o educație aleasă și cunoștea foarte bine legile lui Moise şi obiceiurilor poporului evreu. Este posibil ca el să fi primit religia iudaică înainte de a se converti la creştinism. În tinerețe, bărbatul a fost atras de filosofie, a studiat arta și medicina. Totodată, era și foarte talentat la desen și pictură, din mâinile lui ieșind adevărate opere de artă. Sfântul Apostol şi Evanghelist Luca este autorul Evangheliei după Luca, însoţitorul Sfântului Apostol Pavel (Filimon 1:24, 2 Timotei 4:10-11) şi este numărat printre Cei Șaptezeci de Apostoli. Luca s-a născut în Antiohia siriană şi a fost medic. Când a ajuns la Ierusalim, Luca a venit la credinţa în Iisus Hristos. Se spune că el și Cleopa l-au întâlnit pe Domnul înviat pe drumul spre Emaus. După Pogorârea Duhului Sfânt, Luca se întoarce în Antiohia, apoi călătoreşte spre Roma, împreună cu Sfântul Pavel, convertind foarte mulți evrei şi păgâni la credinţa creştină. La dorința creştinilor, Sfântul Luca scrie o Evanghelie. După mucenicia Sfântului Apostol Pavel, Sfântul Luca propovăduieşte Evanghelia de-a lungul Italiei, Dalmaţiei, Macedoniei şi altor regiuni. La bătrâneţe ajunge în Libia, în Egiptul de Sus, apoi în Grecia unde continuă să propovăduiască şi să convertească poporul la credința creștină. În completare la Evanghelia sa, Sfântul Apostol Luca scrie Faptele Apostolilor.

Tămăduitorul de ochi

În timpul vieții, el pictează trei icoane ale Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu, dar şi icoane ale Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel. Conform unei legende, Luca este cel care a pictat prima icoană a Preacuratei zisă și „Povăţuitoarea”, menţionată în Paraclisul Maicii Domnului: „Mută să fie gura păgânilor/Care nu se închină cinstitei icoanei tale,/Celei zugrăvite de sfântul/ Apostol şi Evanghelist Luca,/Ceea ce se cheamă Povăţuitoare.” Când a împlinit 84 de ani, este prins de idolatrii, care îl chinuie, îl torturează și îl spânzură de un măslin din orșul Teba, pedepsindu-l pentru credința ce i-o purta lui Iisus Hristos.

Moaștele sale făcătoare de minuni au fost strămutate la Constantinopol în timpul împăratului Constanțiu, fiul Sfântului Constantin. Oameni din toată lumea au început să vină în pelerinaj și să ceară ajutor Sfântului Luca. Foarte multe tămăduiri s-au făcut pentru cei ce sufereau de boli de ochi. Preţioasele moaşte au fost aşezate lângă altar alături de moaştele sfinţilor apostoli Andrei şi Timotei.

www.artizanescu.ro

Oameni | Comentarii (0)

Tataia venise în vizită la noi, la București, să-și vadă băiatul și să-și ceară iertare pentru că îl părăsise când era mic, în timpul războiului, și după. Au mâncat, au vorbit, s-au ciondănit („mă ficior, mă, iartă-mă, că de-amu-s bătrân!”) și au băut cam mult. Se matolise, bietul tataia, cu turț și din ochi îi curgeau lacrimi. Mie mi se părea că-s albastre.

Atunci s-a pornit pe depănat, fără vreo legătură cu prezentul și cu ce făceam noi acolo, la masă, într-un bloc din Militari, în anul 1980. Numai eu l-am ascultat. Mama spăla vasele, tata dormea cu capul pe masă, iar fratele meu avea trei ani. 

Tataia era în război, la Cotul Donului, iar un frate de arme, Simion, care cânta dumnezeiește la…ocarină, fusese capturat de soldații ruși. L-au așteptat să vină. Au crezut că fusese ucis, își luaseră adio de la el. Dar într-o seară a apărut, jerpelit, ud, ca vai de el. Dar viu. A povestit cum l-au prins rusnacii, l-au controlat prin buzunare, l-au bătut până l-au umplut de sânge și i-au furat ocarina. Apoi i-au băgat arma în gură, gata să-l omoare. Dar a apărut un ofițer. Ăla a fost salvarea lui.

-Șto etă? a întrebat el arâtând spre ocarina flăcăului.

-Etă ocarină, a răspuns tremurând Simion.

-Cacaia ocarina?

Și românașul, disperat de moarte, i-a arătat cum se cântă la ea „O ci ciornaia” și alte melodii rusești care i-au venit atunci în minte. Ofițerul odată s-a-nveselit. I-a luat instrumentul, („harașo, saldat, harașo”), arma și, nu se știe prin ce minune, i-a dat drumul ostașului.

Simion a ajuns cu bine în tabăra de arme, dar în el se petrecuse ceva, s-a rupt un mecanism fin, mintea lui a luat-o razna de la această întâmplare, se prostise, înnebunise. L-au trimis acasă. Acolo, tot timpul cânta la ocarină „O ci ciornaia”. A mai trecut ceva vreme și s-a prăpădit…Avea 23 de ani. Ai lui l-au îngropat cu ocarina la piept, singura lui iubită.

Mi-a plăcut mult povestea și n-am putut s-o uit, iar azi, când eu însămi am pus mâna pe niște ocarine, mi-am amintit-o și v-am spus-o și vouă.

Dana Fodor Mateescu

Reportaje | Comentarii (0)

La începutul lunii iunie, Artizanescu.ro a participat, prin obiectele pe care le comercializează online, la un eveniment important care a avut loc in Cehia.

CTP Romania a fost mândră să reprezinte țara noastră în acest eveniment cu câteva delicii din regiunile noastre frumoase. Am savurat dulciuri autentice din Banat, pregătite cu atâta dragoste de către Raluca Mariana Ardelean în Brutaria „Moara Maria”și din Transilvania, aduse direct de către Indreica Nicu din Băcănia János Bácsi. 

Aceste festinuri au fost un adevărat safari culinar prin tradițiile și aromele autentice ale regiunilor noastre.
Și pentru că distracția și bucuria gustului merg mână în mână, am avut bucuria să oferim o gamă variată de alcooluri locale de la clientul nostru Old Team Distribution. Toate au fost asezonate cu melodii de petrecere si produse de la Artizanescu. (www.artizanescu.ro)
Această experiență a fost cu siguranță un testament al diversității și bogăției culturale din întreaga rețea CTP.

#byCTP #DiversitateCulturalăLaSuperlativ #GusturiCaDinPoveste #CTPRomania #BucuriaCulinara #CTPFest2023 #Parkmakers

Evenimentele Artizanescului | Comentarii (0)

Despre Apostolul Petru se ştie că era pescar în Betsaida, la Marea Galileii şi îl chema Simion înainte de a se întâlni cu Iisus. Frate cu Andrei, cel întâi chemat să-l slujească pe Mântuitor, Petru era cel mai vârstnic dintre cei doisprezece ucenici şi, de cele mai multe ori, vorbea în numele acestora, cerându-i Învăţătorului să le explice înţelesul tainelor credinţei. Era cinstit şi plin de cucernicie, gata oricând să se sacrifice pentru Hristos.

Cu toate acestea, Petru nu şi-a putut învinge slăbiciunea şi s-a lepădat de trei ori de Domnul, tocmai în momentele dramatice, pe când Acesta era batjocorit şi purtat de la Ana la Caiafa. După cea de-a treia arătare a Mântuitorului, Petru redevine Apostol şi îşi mărturiseşte de trei ori dragostea faţă de Cel înviat din morţi. Despre Sf. Petru se spune că deţine cheile Împărăţiei Cerurilor, cele pe care Iisus I le-a făgăduit în timpul vieţii sale pământeşti, după ce a mărturisit că El este Fiul lui Dumnezeu.

Odată cu Înălţarea la cer a Domnului şi Pogorârea Sfântului Duh, Petru şi-a început dificila, dar nobila misiune de propovăduire a adevărului mântuirii. Pe 29 iunie, anul 67, Petru avea să moară pentru credinţa lui, ca un martir, în timpul prigoanei dezlănţuite împotriva creştinilor de crudul împărat Nero. A fost răstignit pe colina Vaticanului, acolo unde astăzi dăinuie o frumoasă basilică ce-i poartă numele. Apostolul Pavel fusese un om învăţat, rabin în religia evreilor şi care îi prigonea cumplit pe cei ce îşi mărturiseau credinţa în Hristos şi propovăduiau Învierea Sa.

Înainte de a veni la credinţă se numea Saul. În timpul unei campanii împotriva creştinilor din Cetatea Damascului, Iisus i se arată viitorului apostol în chip minunat, făcându-l să se lepede de rătăcirea şi ura pe care o nutrise până atunci împotriva acestora. De atunci, Saul, sub noul nume: Pavel, a devenit un neînfricat apărător al credinţei creştine şi unul dintre cei mai importanţi ucenici ai lui Hristos. Şi el a murit ca un mucenic, în aceeaşi zi cu Sfântul Petru.

În postul dedicat celor doi martiri nu se mănâncă brânză, ouă sau carne, iar în popor există credinţa că acest post se ţine pentru sănătatea oamenilor şi animalelor, dar şi pentru apărarea de foamete şi grindină. Lunea, miercurea şi vinerea nu se consumă undelemn şi nu se bea vin. Ziua din post în care se dă dezlegare la peşte, chiar dacă aceasta cade miercurea sau vinerea, este 24 iunie când se sărbătoreşte „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul”.

Răzvan Mateescu

Reportaje | Comentarii (0)

În țara noastră cresc mai multe specii de tei (tei cu frunza mare, Tei-roșu, tei-pădureț, tei-alb, tei-argintiu). În scopuri medicinale se folosesc florile împreună cu bracteele lor de la speciile indicate mai sus. Proprietățile vindecătoare ale teiului sunt cunoscute încă din vechime, când se foloseau în scopuri medicinale coaja, frunzele și seva. Mai târziu au început să fie utilizate și florile.

Atât florile cât și bracteea însoțitoare, numită impropriu frunză, conțin, în genere, aceleași substanțe chimice: mucilagii, gumă, zahăr, colină, acetilcolină, saponide și flavonoide. Florile au în plus o cantitate mică de de ulei volatil, care le dă acel miros plăcut.

Ceaiul din flori de tei contribuie la vindecarea răcelii și a gripei, mai ales atunci când sunt însoțite de febră, doarece produce o transpirație abundentă, care face să scadă temperatura crescută a corpului; are o acțiune liniștitoare în tuse, bronșită, ajută la eliminarea secrețiilor bronhice; influențează favorabil stările nervoase, producând un somn liniștitor. Florile de tei asociate cu mușețel și mentă, ușurează digestia și tonifică stomacul. Infuzia de tei mărește diureza și secreția biliară.

Infuzia se prepară din două lingurițe de flori de tei la 250 ml. de apă. Se beau două-trei ceaiuri călduțe pe zi, îndulcite cu miere de albine sau fără.

Extern, florile de tei, folosite sub formă de băi, aduc o stare de liniștire copiilor nervoși și bolnavilor de tuse convulisvă. La o baie se utilizează 250 de grame de flori.

Gargara cu ceai din flori de tei calmează și face să dispară inflamațiile amigdalelor. În general, influențează în bine diferite afecțiuni ale gurii. Pentru gargară se recomandă o infuzie preparată din circa 20 grame (4 linguri) de flori la 200 ml. de apă, la care se adaugă 5 grame (1/2 lingurita) de bicarbonat de sodiu.

Florile de  tei mai sunt recomandate sub formă de comprese în cazul cearcănelor. Ele se vor ține pe ochi timp de 15 minute.

Florile de tei intră în compoziția ceaiurilor: calmant, contra tulburărilor cardiace, pectoral, sedativ și sudorific.

DFM-Artizanescu.ro

Sursa: farmacist Corneliu Constantinescu

Natură | Comentarii (0)