Rusaliile – ziua de naștere a Bisercii Creștine

La cincizeci de zile de la Paşti, creștinii sărbătoresc Pogorârea Duhului Sfânt sau Rusaliile. Aceasta se mai numeşte „Cinzecimea” şi precede Moşii de vară, zi dedicată spiritelor morţilor.

Sărbătoarea de Rusalii este una dintre cele mai importante ale creştinătăţii, întrucât în ziua Pogorârii Sfântului Duh, Petru, cel mai în vârstă dintre apostoli, a ţinut o cuvântare, în urma căreia au trecut la credinţa creştină 3000 de oameni, ce au format prima biserică creştină la Ierusalim. Această zi este considerată adevărata zi a naşterii Bisericii Creştine.
În Moldova şi Transilvania creştinii prăznuiesc sărbătoarea timp de trei zile. În Muntenia şi Oltenia şapte zile, iar în Banat, opt. Tradiţia spune că sufletele morţilor, care au părăsit mormintele în Joia din Săptămâna Patimilor pentru a sta la masă cu viii de Paşte, se plimbă nestingherite pe pământ. Ele se întorc supărate înapoi în ţărână, deoarece nu se îndură să-i părăsească pe cei dragi. Pentru a fi îmbunate, rudele lor trebuie să le dea de pomană, în vase din lut cumpărate de la Târgurile de Moşi, cireşe, vin, lapte sau mâncare gătită, alături de lumânări aprinse.
Conform Bisericii, toţi creştinii primesc „Sfântul Duh” imediat după Botez şi astfel, devin purtători de Duh, iar trupul lor, aşa cum era numit de Sf. Pavel, „templul Sfântului Duh”.„Duhul” înseamnă multitudinea „darurilor” pe care credincioşii le primesc de la Dumnezeu. Acestea sunt: viaţa, sănătatea, puterea de muncă, virtutea şi sfinţenia. „Darurile” sunt aşteptate în fiecare an de toţi cei care participă în biserici la slujbele de Rusalii.

Cei ce lucrează de Rusalii sunt pociţi de iele

„Rusalii” este o denumire populară ce a fost suprapusă Cinzecimii. Numele vine de la fiicele lui Rusalim-împărat, care, în mitologie erau un fel de iele sau femei fabuloase. Se zice că cei care nu respectă zilele de Rusalii şi lucrează sunt pedepsiţi de ielele care îi pocesc şi le fură minţile. În noaptea de Rusalii oamenii nu trebuie să doarmă afară, nu merg la fântână să ia apă sau pe la răspântii. Ei duc la biserică frunze de nuc sau crengi de tei. Preotul le sfinţeşte, iar credincioşii le vor pune, apoi, la streaşina casei sau pe la icoane. Se crede că au puteri vindecătoare. În Noul Testament „Pogorârea Duhului Sfânt” e descrisă astfel: „Când a sosit ziua Cinzecimii erau toţi împreună în acelaşi loc. Şi din Cer, fără de veste, s-a făcut un vuiet ca de suflare de vânt ce vine repede (…) şi s-au umplut toţi de Duhul Sfânt şi au început toţi să vorbească în alte limbi.”

Tot de Rusalii se leagă mai multe obiceiuri populare: are loc jocul căluşarilor, iar fetele mari împletesc cununiţe din spice de grâu şi flori de câmp pentru a fi purtate de tineri la celebrarea căsătoriilor. Femeile de la ţară prepară unsori speciale cu care ung ugerele vacilor pentru a le feri de vrăjitoarele care „fură” laptele. Uşile caselor se dau cu usturoi, pentru ca spiritele malefice să fie alungate şi să stea departe de familiile cinstite de creştini. (Răzvan Mateescu)

Comments

comments